"la subsol, intrebati inspectorul de la litera dumneavoastra!"
acritura de la registratura a ridicat o spranceana in semn de si s-a intors catre dosarele care cadeau pe ea.
acum un an si ceva am fost impins la o treaba noua pentru mine. sa imi schimb statutul in PFA (persoana fizica autorizata), mai mult ca sa ajut angajatorul. bref, trebuia sa facturez angajatorul pentru serviciile prestate. care angajator imi plateste impozitul pentru PFA. care impozit eu ar trebui sa il platesc la taxe si impozite. ca de aia se numeste taxe si, mai ales, impozite.
e, la partea asta s-a stricat treaba. eu nu am platit de un an impozitul. pentru ca am considerat ca nu trebuie. de ce as plati?
ajung la fundul sacului cu bani, in urma unor evenimente cu adevarat fericite in viata mea, si trebuie sa apelez la o banca. comerciala. domnisoara zice ca imi trebuie o adeverinta de la taxe si impozite, numite in continuare ti, din care sa rezulte ce venituri am eu pe an.
adica, fiind in regim norma de venit, care este norma. de venit.
ajung la ti, in popa tatu. cozi, dar merge repede. ma asez la un ghiseu. ghiseul 1. ajung fata in fata cu functionara. mai nene, ma enerveaza ghiseele aste pentru ca trebuie sa te apleci in fata functionarilor, ca si cum ei sunt o autoritate la care noi, platitorii, trebuie sa ne inchinam.
ma rog. doamna, caci de data asta s-a comportat ca o doamna, imi spune ca am de plata ceva cam mult. 2800 de lei. noi. zambeste si spune ca nu e bine. trebuia sa platesc anul trecut, nu s-ar fi strans atata.
"hai sa vedem cum o descurcam". ma mir, pentru ca am avut niste experiente infioratoare cu administratia. tipa, super de treaba, ma trimite la casierie sa platesc macar pe anul trecut. 1700 de lei. noi. cad de acord cu propunerea si plec spre ghiseul numit Note de incasare. intind hartia primita la ghiseul 1 si banii. "la ghiseul 7 banii". ghiseul 7, sa ne intelegem, este la 20 de cm de ghiseul la care ma aflam. dar trebuie sa mai exist si un post, platit bineinteles.
in fine platesc si ma intorc la primul ghiseu.
aflu ca adeverinta mi se alibereaza la registratura. ping - pong, ce mai.
merg la registratura si doamna care mancase lamai (cred, altfel de ce ar fi asa gretoasa?) imi zice ca nu poate sa imi dea pe loc adeverinta. trebuie o cerere tip, de la ea, un timbru fiscal de 2 lei si o copie dupa buletin. dau fuga la intrarea in institutie si imi fac o copie. intreb de timbre fiscale si sunt indrumat catre o posta. oficiu postal, ma rog. prietenii stiu de ce.
plec injurand, sa caut o posta. un oficiu postal. nu voi intelege niciodata de ce nu pot gasi timbre fiscale acolo unde mi se cer. nu mai zic, nu inteleg nici de ce mi se cer. gasesc orificiul...aaaa...scuze, oficiul postal si cumpar timbre. fiscale. dau fuga inapoi la ti. caut loc de parcare, pentru ca tocmai ce reperasem o masina de hingheri de autovehicule in preajma. parchez si dau fuga la usa ti. portarul ma apostrofeaza si imi aduce aminte ca mai am 2 minute, se face patru jumatate si inchide. depun cererea si mi se da termen o saptamana, aproape. si o hartiuta cu o stampila si un numar pe ea. pe verso se mai vad tiparite niste tabele cu cifre. reciclare, clar. tot e bine.
trec cele cinci zile si ma intorc dupa adeverinta.
offside! "pai domnule nu ati platit primul trimestru pe 2010" zice ciudata maimuta de la registratura. "pai nu cred ca e problema, eu am cerut adeverinta pe 2009, care e platit integral."
"trebuie platit si trimestrul 1. asta e." "doamna, trebuie sa se poata. ". "mergeti la subsol, intrebati inspectorul de la litera dumneavoastra!". merg la subsol si dau peste o doamna amabila. "trebuie sa platiti ceva din primul trimestru". "pai nu am doamna bani, ca de aia am nevoie de adeverinta sa merg la banca sa iau imprumut. ca sa platesc impozitul". "pai platiti si dumneavoastra cat aveti, 10 lei, 20 de lei". ma inchin si urc la parter platesc 10 lei si ma intorc la subsol. doamna inspector imi vizeaza si scrie pe hartie "se poate elibera" si ma trimite zambind la registratura.
o, nu pot sa va descriu in cuvinte fata pe care a facut-o ciudata maimuta. nu ii venea sa creada. am plusat si zic "vedeti ca se poate, e foarte usor sa refuzi". iau hartia si o tai de acolo. ma grabeam acasa, ma asteptau fetele.
a, ce legatura are chinezul cu asta? pai cum, nu a fost Fu Tai?
hai ca ne mai auzim.
7 comentarii:
mda, pai, ce sa-i faci?! ne incurcam in birocratii ca in niste buruieni uscate care-ti ingreuneaza deplasarea, te mai si inteapa si mai lasa si semne.
Breeeeee, păi ăştia e, bre, bugetarii pentru care o luăm toţi peste nas, şi doctori, şi profesori şi alţi 'telectuali. Ce n-aţi înţeles?
Vere, ma sparii! Ca si eu trebuie sa ma fac pfa, tot de sectorul 6. O sa fim un grup de chinezi :)
Draga mea,Iulia, si eu sunt bugeta...,nu ne baga,te rog pe toti in aceeasi oala! Sunt profesoara si stau la aceleasi cozi ca si voi,platesc aceleasi taxe aberante la aceleasi ghisee ocupate de functionare inacrite uneori...si eu fac dese imprumuturi la CAR,la banci,ca si voi.Nu o iei "peste nas pentru profesori,doctori si alti'telectuali".O luam cu totii,peste nas,fiindca de 20 de ani,nu luam atitudine,alegem gresit(eu macar am scris pe ultimele buletine de vot ca nu ma reprezinta niciunul din ei ).
Poti sa faci un exercitiu de imaginatie? Incearca sa-ti inchipui cum ar fi viata intr-o societate fara medici,fara profesori-bugetarii huliti de tine-...Da-mi voie sa-ti spun ca gresesti,problema e in alta parte,in ce NU s-a facut de 20 de ani incoace...
Tot eu sunt anonima de adineauri.Acum inteleg comentariul Iuliei ...Scuze,Iulia,intelesesem gresit comentariul tau,de aceea ti-am raspuns asa,dar partea cu ceea ce nu s-a facut in ultimii 20 de ani,ramane valabila.
Sper sa-mi primesti scuzele.
:)
Nicio supărare. Şi eu sunt profesor. Ştiu ce vrei să spui, şi-ţi înţeleg frustrarea. Răspunsul pe care l-am postat eu pentru G. era o glumă şi se referă la o realitate: s-a ajuns la canalizarea urii către "bugetari", ca şi cum aceştia ar fi de un singur fel (toţi cu salarii mari şi bătându-şi joc de noi pe la ghişee). Practic spuneam acelaşi lucru...
Atâta că eu nu cred că problema stă în ce "nu s-a făcut în ultimii 20 de ani". Deloc. Nu mă interesează ce s-a făcut sau nu ieri. Mă interesează că am ajuns să nu mai reacţionăm AZI şi că trăim într-un stat care poate face CE VREA, BAZÂNDU-SE pe non-reacţia poporului pe care îl conduce. Problema suntem noi.
si totusi purtam o lupta intr-o lume in care domneste pacea. in cea mai mare parte a timpului. lumea virtuala. haideti sa facem ceva si in lumea reala. chiar putem sa ii futem in gura. chiar si la figurat!
G.
Trimiteți un comentariu